duminică, martie 29

FEMEIA din ea și BĂRBATUL din el



 
 Degetele lui între degetele ei dimineața. Fără miros de cafea sau pregătit de mic-dejun. Ci cu miros de piele dorită și pregătit de o nouă zi fără întrebări. 
 Ochii ei în ochii lui seara. Fără șoapte pe buze sau promisiuni de rutină. Ci cu șoapte pe colțuri de suflet și promisiuni de bătăi ale inimii. 
 
 Între dimineață și seară însă, stă VIAȚA. Dreaptă sau îndoită, cu fața sau cu spatele, cu noi în ea. În viață stăm noi, hoții vrăjitori ai zilei de ieri și nebunii acrii ai zilei de mâine. Îndrăgostiți. Nu de-o idee. Ci de drag. De dragul unul altuia, al nostru. Al nostru care vorbește tăcut despre mine, despre tine, despre mine și tine și despre tine și mine. Nu despre ei, despre alții. 
 
 Ea e venită din poveștile ei. Care acum sunt poveștile lui. Nu fiindcă i le-ai furat, ci fiindcă i le-a dăruit ea însăși. Fără să-i ceară nimic în schimb. Fără să îl pună să-i scrie numele în josul paginilor ei pe care el i le duce mai departe odată cu pașii, zi de zi. 
 
 El e venit din lumea lui. Care acum e lumea ei. Nu fiindcă i-a furat-o ca o nebună, ci fiindcă el i-a topit gratiile închisorilor lui. Fără să știe măcar. Fără să o o pună să-l mintă frumos, în momentele pe care le poartă, ci nu le duce, pe umeri zi de zi. 

 
 Ea e povestea lui. 
 El e lumea ei. 
 Și atât. 

 
 Între mult și puțin însă, stă tot VIAȚA. Cu întrebări și răspunsuri, cu bucurii și dureri, cu noi în ea. În viață stăm noi neînjumătățiți, ci întregi. Nu împrumutând jumătăți din celălalt, ci fiind totul celuilalt. De dor. De dorul unul altuia, al nostru. Al nostru care simte totul despre mine, despre tine, despre mine și tine și despre tine și mine. Când simțim, când nu ne vede nimeni. 
 
 Ea e FEMEIA din ea. Nu femeia lui. Căci e liberă și asta o face frumoasă. 
 El e BĂRBATUL din el. Nu bărbatul ei. Căci e ambițios și asta îl face puternic. 
 
 În restul timpului, ori de câte ori vor și își doresc, sunt femeia și bărbatul din povestea sau lumea lor. Cu frici, cu temeri, cu dorințe, cu vise. Cu riscul de-a se îndrăgosti într-o zi unul de celălalt. 

 

 Femeia din ea și bărbatul din el. Nu e un film sau o carte. Ci e dovadă că uneori, dragostea ce-o purtăm în noi, mută, ajunge să strige singură, în gura mare, pentru o singură persoană. Acea persoană.  






4 comentarii:

Capatina Vladimir spunea...

Frumoasă descriere a personjajelor implicate în articol, respectiv a stărilor pe care acestea le trăiesc în VIAȚĂ, atât în timpul zilei, cât și în restul timpului ! Femeia din ea prezintă frumusețea ei și-și descrie deopotrivă portretul fizic și moral în poveștile ei, în timp ce Bărbatul din el arată ambiția cu care-și face simțită prezența în lumea lui !

Ioana N spunea...

Multumesc pentru cuvintele frumoase! :)

gabriel boga spunea...

Iata cat de frumoasa este VIATA.... felicitari Andreea Nitica! :*

Ioana N spunea...

Multumesc din inima, Gabriel! Da, viata este frumoasa!