miercuri, februarie 13

Astazi ma numesc SHAKTI. Incantata de cunostinta!








Da! Cred ca fiecare FEMEIE dincolo de diplome, scoli inalte, grija fiecarei zilei ce o poarta pe umeri si lasa nevazut acest lucru, e ZEITA. E zeita propriei vieti, propriului destin, propriului templu din ea insasi.

Ce frumos, nu? Sa fii zeita in 2013, cand e lesne sa fii orice altceva decat feminina, atenta la detalii, sa mustesti a binete, eleganta, simplitate si bun-gust.

Apropo de templu. Ce frumos e sa si traiesti in el, nu? Sa fii zeita intr-un templu ce iti poarta parfumul la fiecare usa inchisa, ce iti poarta lumina la fiecare fereastra si ce iti poarta viata la fiecare pas.

Am fost. La SHAKTI. “Templul” frumusetii, al inimii, al pacii, al armoniei, al oamenilor fara cusur.
Cea mai frumoasa invitatie, am primit-o cu bratele deschise, dealtfel cum am si fost la randu-mi primita.

Am pasit in necunoscut. Intr-un necunoscut ce poarta numele SPHERE, “Terapia SPHE-RE”.

Dupa un tur gratios in Shakti, sunt indrumata spre camera divina si catre terapeutul meu, Andrei. Poate cel mai impacat om pe care l-am vazut de la inceputul acestui an incoace, dealtfel si un profesionist desavarsit.
Profesia ma indeamna la curiozitate si, nici nu a fost nevoie sa-l intreb prea multe pe Andrei, caci a intuit singur ce m-ar interesa, ce ar trebui sa stiu, sa aflu si sa imi doresc de la SPHE-RE.


Liniste. Stare de iluminare. Miros discret. Muzica vindecatoare. 
Ma intind relaxata si sunt acoperita de o patura moale, fina.
Inchid ochii. 
Andrei, urmeaza sa ma ajute sa imi redobandesc pacea interioara, sa imi regasesc echilibrul, sa imi identific o intentie (am indraznit cu 2, recunosc), iar apoi totul avea sa fie “povestea SHAKTI”. Valuri de caldura si lumina (Andrei a atins unele parti ale corpului in timpul terapiei, timp in care palmele lui debordau de caldura iar energia lui era in perfecta conexiune cu mine), de senzatii (respiratia devenise inexistenta, parca), emotii (lacrimi si zambete), curiozitati (am simtit existenta a unei persoane/prezente divine alaturi de noi).

De departe una din experientele cele mai speciale traite la inceputul acestui an si sunt sigura ca e abia inceputul. Nu vreau sa va povestesc mai multe amanunte, ci va invit la o incursiune spre… voi. 
E asa usor sa facem zi de zi “drumuri” spre altii, cand spre noi e cel mai usor de parcurs drumul.

Cred cu tarie, ca nimic nu e intamplator in viata si ca oamenii pe care ii cunoastem in anumite momente sunt oamenii care conteaza si pentru care AICI-ACUM e prezentul acesta, fara spatiu, timp, destinatie precisa. Pentru ca sunt oameni care cred in ei, in visele lor.

Oamenii din jurul nostru si activitatile noastre sunt cartea de vizita cea mai frumoasa si sincera!

Iar astazi, in cartea mea de vizita sta scris in locului numelui “Ioana Andreea”, numele de “Shakti”, in locul profesiei de PR/Psiholog/Redactor sta scris Zeita si in locul numarului de telefon si a e-mail-ului  sta toata energia mea de acum, sub forma celei mai frumoase pasari albe de lumina. Pe spatele cartii de vizita sunt scrise 3 nume: Svetlana si Alin - “zeii frumosului” si Andrei – “Zeul iubirii, luminii si infinitului”.








joi, februarie 7

Barbatul 2012-2013



.



Drăgan. Alexandru Drăgan


Toamna sau iarna era parca, nici nu mai stiu exact.  
Am impartit dimineata si masa de rachita in culoarea zaharului brun al unei cafenele de pe Calea Victoriei cu un barbat, care in secolul “repede-nainte” isi permite sa fie el insusi, pentru ca vrea si pentru ca poate. 
Si e barbatul pe care orice barbat si l-ar dori prieten (Alex Moise, Alexandru Iordache si Florin Panaitescu, mai precis echipa completa dappergents.ro, barbatii ca el care stiu lucrul acesta deja) si orice femeie si l-ar dori ca partener (de viata) sau de… dressing. 

Numele l-ati aflat in randul prim al pledoariei mele, asa ca de astazi inainte nu va mai e necunoscut.

Ii spun pledoarie caci s-a vrut a fi interviu. Insa cum sa leg un reportofon de buzele si numele unui barbat liber, neingradit in dorinte si dedicat frumosului (zi de zi)? 
N-ai cum.
Il legi cu discutii ample si deschise despre ori ce vrei tu, caci niciodata nu v-ati plictisi.

Si nu numai femeile se lasa admirate. Sa stiti. Un barbat care stie sa-si poarte stilul si atitudinea, stie apoi sa se si “vanda”. Aici vorbesc de Sarto Made To Measure. Cea mai fina linie din tara la ora actuala, dupa gustul meu si nu numai, de costume si camasi facute pe masura, in incinta primului concept-boutique masculin din Romania. Jos palaria, deci!

Vacantele sunt delicii de relaxare si idei, iar Italia a venit ca si completare a personalitatii dichisitului Alexandru Drăgan, dar si a lui Alex Moise, coechipierul sarmant din echipa Sarto. Asa a luat startul ideea lor.

N-am baut nici macar o cafea. 
Uneori oamenii care isi impart, cumva, nedeclarat pasiuni, isi sorb cuvintele ca pe cea mai dorita cafea ori ca pe ultima picatura din paharul cu vin (rosu) din seara de dupa cea mai buna piesa de teatru a lunii in curs. 
Dar asta-i alta poveste. Care i-o voi “smulge” la o urmatoare intalnire ce are ca scop arta, muzica clasica, vinurile bune si …femeia - ca muza a fiecarei zile.

Revenind la croiurile impecabile, ma convinge ca barbatii Sarto sunt la un pas de noi si deopotriva in proiectul lor recent. Barbati fara cusur, care isi iubesc fiecare piesa din garderoba, care o innobileaza cu stilul lor personal , ce ii claseaza pe podiumul celor mai bine barbati imbracati din Romania.

Despre femeile din Romania… alta poveste. Al carui “a fost odata ca niciodata” nu-l cunoastem inca. 

Lasam de data asta barbatii… sa “cladeasca” barbati, ca anul acesta sa ne rasfatam retina cu “barbati… facuti pe masura”, sau doar cu …barbati ce ni-i dorim alaturi, caci seamana cu noi.

Eu multumesc. 
Pentru parfumul unei dimineti ce poarta numele tuturor barbatilor ce isi transforma viata intr-o sarbatoare. Fiindca barbatii precum Alex, sunt insasi o sarbatoare! 








marți, februarie 5

TRIBUT MAMEI






Cea mai frumoasa lectie de frumusete, naturalete si feminitate mi-a oferit-o Mama.
Nu am vazut-o niciodata mai frumoasa decat atunci cand iubeste si nu am vazut-o niciodata impartind mai multa lumina decat atunci cand copilul ei (adica eu) a bucurat-o cu cate-un lucru mic si simplu: un rand intreg de 10 in carnetul de note cand eram eleva, un buchet de flori de primavara in plina iarna, cateva cuvinte de multumire lipite grabit de usa frigiderului, o petrecere surpriza pentru aniversarea nuntii de argint, etc..
Mama, oglinda fiecarei femei din fiecare din noi, nu poate decat sa reflecte Soarele, gandul bun, nobletea, bucuria simpla, curajul de a sta dreapta in fata ta oricat de grea ti s-a parut viata la un moment dat, puterea de a iubi nelimitat.

Femeia de azi, care sunt, e femeia pe care Mama si-a dorit-o a o avea ca fiica.
Femeia de ieri, care am fost, a fost femeia pe care Mama a invatat-o temeinic cele mai frumoasesi sanatoase lectii de viata.
Femeia de maine, care voi fi, e femeia care il traieste pe AZI si-l construieste pe MAINE si mai frumos.

Farmecul unei femei tine de iubirea de sine. De aici pleaca si naturalul, innobilat cu bun-gust, atentia la detalii si nuante. Mama nu cred ca a folosit niciodata alt machiaj mai pretios decat recunostinta in fata vietii, nu cred ca a folosit parfum mai intens decat bucuria fiecarei zile si nu cred ca a folosit o crema ce ar fi putut-o intineri cel putin 10 ani mai buna decat DRAGOSTEA.

Ametiti de cele mai noi tehnologii, pierdem continuturile fine.
Obositi de noi insine uneori, uitam ca forta e in fiecare zi, iar fiecare zi ne e data ca lectie si nu numai.

Mi-am ales meseria de care ma bucur zi de zi pentru ca pasiunea inlocuieste intotdeauna cuvantul “trebuie” si am ales sa imi daruiesc cel putin o ora pe zi pe care-am denumit-o “O ora cu mine”. Am ales sa nu imi ingradesc libertatile si sa imi traiesc fiecare minut nu ca si cum ar fi ultimul, ci primul.

Si sunt fericita.
Ca sunt femeia ce mi-am dorit sa fiu, ca nu-mi lipseste in nicio zi zambetul din CV-ul vietii si ca am avut si am o MAMA pentru care nu as ridica statui, nici nu as scrie carti, nici nu as picta-o. Ci i-as darui zi de zi parti din mine si din Cerul meu infinit, ca in fiecare zi sa renasca ca in final sa fie nemuritoare.


Si-am reusit pana acum.

Sa nu treaca zi in care sa nu-i spun TE IUBESC si MULTUMESC.


Ioana Andreea,
fiica, femeie, om. 





Copyright: Ioana Alexandra Bica