sâmbătă, octombrie 30

Floriana Jucan... de citit


E onorant sa-ti intre in viata asa oameni. Si e infinit de onorant sa ii descoperi. De data aceasta ma rezum la grija voastra de a-i atinge lumea si... viata. Nu voi lungi cuvintele sub forme stilizate, pentru ca simpla ei prezenta o sa faca asta in locul meu. Are un blog... http://www.qmagazine.ro/BlogFlorianaJucan.htm si ... un suflet fabulos de cald, generos si plin de continut.

Calatorie usoara, prin viata unui asa om greu si complex, pe care noi romanii suntem mandri sa il avem. Initierea suna cam asa: Viata mea a fost tot ce vrei, cateodata fiara cateodata floare, cateodata clopot ce se certa cu cerul. Floriana Jucan


joi, octombrie 28

O (altfel de) IUBIRE...


Ei sa-i spuneam, Art Nouveau si lui Gotic. Ea desena vise ascunse. El vise nepatrunse.

Si dupa ani, ei ii se pare ca testul fericirii trecut cu brio (acum un an), s-a eliberat de scalele potrivite ei si nu mai seamana a test. De fericire nu mai vorbim. Poate doar de o enigma de hazard.

Art Nouveau impinsa de psihologiile ei, catre marsul noutatii, deschide preludiu ce avea sa devina, fireste, un preludiu fara substanta. Prin creierul, corpul si consensul ei, curgea o noua formula artistica viabila... Liniile ei curbe, ondulate, curgand firesc, pline de ritmuri sincopate, confera un dinamism aparte, fin si delicat. Poate prea delicat pentru el, Goticul. Ce e vesnic in cautarea unui echlibru inca deloc palpabil.

Goticul, flamboaiant din fire, scaldat in basoreliefuri atinse de idei (pre)concepute, se incurca in abundenta detaliilor, confuzeaza, cautand salvarea.

El are ferestre putine, inguste. Ea e unica, distinctiva si (poate prea) categorica. El e greoi, masiv si intunecat. Ea insa, imbratiseaza naturaletea ultimei revederi, vazand finisajul ca pe ceva… doar al ei. Tot degeaba. Erau atat de diametral opusi…

In incapatanarea ei de artista, a vrut sa ii arate ca liniile grosolane, pot deveni fine si pline de sens, ca imuabilul poate fi modelat dupa cum ii bate si lui inima, nu numai ei, ca diminetile, plimbarile si intalnirile cu cerul spart al diminetii in doua-unul e lumina, altul e lumina stearsa-ar avea alta insemnatate atunci cand se unesc si isi formeaza diada stilizata. El de nepatruns.

Goticului insa, ii place jocul dulce al creionarii sentimentelor ei pe foi mari, de un alb impecabil si o suprafata perfect plana. Ei ii place sa deseneze numai cu un rosu vertebral, el se afunda in griuri tremurande. Art Nouveau e ceva mai puternica si el nu se sfieste sa ii recunoasca talentul atat de vizibil. Nu o catalogheaza, insa vrea pentru ea protectie. Si nu mai vrea orgolii ranite. El e prea afundat in sustinereai propriei ogive si nu vrea sa auda decat de forme orientale. Si totusi ea ii deseneaza atat de frumos... El vede frumosul asta in alt fel, stins in culori putrede, de parca ar fi atins de toamna.

A, nu v-am zis ca afara cerul se juca leapsa cu pomii ce isi plangeau fruzele pierdute? Ei bine, da. Afara e o toamna de un superb dichis si de o complexitate aparte. Cam cum isi au si ei doi sufletele. Dar puse pe alte culmi ale artei. Pe alte piedestaluri prafuite.

Si totusi ea vrea sa-i fie arcul boutant de care el are atata nevoie. Si vrea cu tarie. Si ii arata. Nu o lasa insa sa-l atinga. Dar deloc. E atat de intunecat in ganduri. Ea totusi nu renunta. Va amintiti de puterea ei ce o aminteam mai sus.

Dar zilele de toamna erau mangaiate de soare ploios. Deloc jucaus. Ea totusi isi pastra un zambet uitat pe chipul ei perfect. Goticul isi construia insa turnul sau, turn ce (din pacate) pare sa nu mai aiba finalitatea dorita...

Ea ia de mana dulcea uitare, isi inchide resemnarea in fatadele ei atat de admirabile, (re)devine aceeasi deschizatoare de nou, frumos, curat, liber, deschis, limpede si pur concept.

Si inca spera ca IUBIREA nu e atat de arhitecturala precum ar vrea sa para...


Cu acelasi vesnic suflet, pentru Art Nouveau,

ii doresc sa caute si sa ia din cer, ceea ce nu mai

gaseste printre stele...


miercuri, octombrie 27

Nu lasati dragostea sa se odihneasca...


Bryan Adams feat Rod Stewart, Sting - All for love

When it's love you give
(I'll be a man of good faith.)
Then in love you live.
(I'll make a stand. I won't break.)
I'll be the rock you can build on,
Be there when you're old,
To have and to hold.

When there's love inside
(I swear I'll always be strong.)
Then there's a reason why.
(I'll prove to you we belong.)
I'll be the wal that protects you
From the wind and the rain,
From the hurt and pain.

Let's make it all for one and all for love.
Let the one you hold be the one you want,
The one you need,
'Cause when it's all for one it's one for all.
When there's someone that should know
Then just let your feelings show
And make it all for one and all for love.

When it's love you make
(I'll be the fire in your night.)
Then it's love you take.
(I will defend, I will fight.)
I'll be there when you need me.
When honor's at stake,
This vow I will make:

That it's all for one and all for love.
Let the one be the one you want,
The one you need,
'Cause when it's all for one it's one for all.
When there's someone that should know
Then just let your feelings show
And make it all for one and all for love.

Don't lay our love to rest
'Cause we could stand up to you test.
We got everything and more than we had planned,
More than the rivers that run the land.

luni, octombrie 25

Femeia (ne)buna de legat, cu barbatul (in)dura-n pat


Iti propun sa te lipsesti de injonctiunile factice de fiecare zi si sa intri alaturi de mine, pe taramul bunului-simt, al bunului-gust, al educatiei si al romantismului (deja) uitat.

Vreau sa iesi din cavalcada amara si sa fi tu insuti. Si sa fim de moda veche, fara teama de reprosuri sau respingerea deja imaginata.

Cand spui romantism si bun-simt, deja te gandesti daca spui secol XXI sau nu. Si cand spui cuvintele astea, deja esti de moda veche. E o expresie ce o folosim din ce in ce mai rar, caci adresantul ei e o specie pe cale de disparitie. Straduinta tuturor de a se adapta, de a fi cool, de a fi updatat si conectat nu prea mai lasa loc apucaturilor de moda veche.

Privintele in care am putea fi de moda veche sunt nenumarate si tin fie de context, fie de educatie, de raportare la alta persoana care sa se extazieze la asa ceva, fie de interpretarea unui rol cu care sa dam gata vreun nostalgic de care avem neparata nevoie. Stiu ca la prima vedere pare atat de feminin traseul, insa mi-ar placea sa stiu ca e si masculin. In iubire, in modul cum tratam omul ce ne e alaturi, in felul cum primim musafirii, in moda vestimentara, in comportamentul fata de prieteni si vecini si in multe alte situatii, farama de moda veche se face remarcata.

Iubirea ne pune cel mai adesea si cel mai natural in situatia de a fi de moda veche. Floarea, plimbarea, timiditatea, cina, iesitul la cinema, indrazneala de a-l tine pe cel de langa tine de mana, condusul pana acasa si furatul unui timid sarut, cu toata dulcea lor desuetudine, raman in topul modalitatilor de cucerire si intaresc statisticile care arata ca, urmand pasii de moda veche, relatiile de amor sunt mai durabile si mai sanatoase.

Va mai spun ca nu numai femeile au nevoie de un "grand amore", ci si barbatii. Nu vor numai sex animalic, ci tanjesc si ei dupa o noapte ca-n filmele frantuzesti. (Stiu ca n-ar recunoaste NICIODATA!). Ce imi certifica afirmatia? Insusi el, barbatul, mi-a spus candva (in sinceritatea lui, demna de apreciat), ca el nu vede sexul ca pe un "must do it today". Pana la incadrarea multor barbati in arta recunoasterii, mai trebuie incins mult fier...

Revenind la moda veche, va spun ca putine sunt femeile care n-ar putea fi cucerite cu aceasta desfasurare de gesturi, cu aceasta tenacitate magulitoare si eficace. Dar putini sunt barbatii care trec de la un nivel la altul, fara sa incerce sa triseze pe alocuri, pentru a ajunge la punctul suprem, asternutul. Adaug ca suprematia in viziunea femeii nu echivaleaza cu cantitatea (ma refer strict la unitatile de masura auzite destul de des intr-o barfa feminina-lungime, grosime) vizibila si palpabila, nici in maximizarea actului zis sex vulcanic. Si, desi afirm cu tarie ca si femeia pana invata simtul fin al masurii mai are ceva clase de trecut si cateva diplome de luat, in sinea ei adora bunul-simt, bunul-gust si noncomformismul cu perdea. Subliniez "cu perdea".

Nu vreau sa imi pun barbatii in cap (cand spun barbati nu spun barbati ce inca le place mirosul fustei mamei )! Insa cand vad inca de la iesirea din casa ca politetea moderna a suferit si sufera amendamente, nu-mi cade bine. Daca un rapper sau un hip-hopper si-ar scoate caciula/sapca/basca in fata unei femei din incapere, nu l-am percepe ca pe un tip sau ca pe un gest de moda veche, caci nu am putea armoniza vizual, turul lasat al pantalonilor, tatuajele, tricourile largi cu gestul de inalte maniere. (Desi ar fi atat de SEXY!). Nici ridicatul de pe scaun, cand se aseaza femeia, nu pare sa mai reziste mult, poate si pentru ca femeile moderne nu par sa mai fie atat de pretentioase sau la curent cu moda veche. Eu spun totusi ca modernismul cu educatia fac casa buna, cand educatia are in cartea de vizita 7 ani+autoeducatie.

Se intampla sa ne induioseze gesturile traditionale, se intampla ca barbatul pe care-l iubim sa ne rasfete cu orice, fie si cu o cutie de bomboane trimisa prin posta sau cu gestul atat de intim de a ne tine haina cand ne imbracam, de a ne inchide colierul sau fermoarul rochiei, de a ne spune "Sarut mana" sau discret, la ureche, ce nu-i convine. Completez aici, multumindu-i bunicii mele pentru lejeritatea in care mi-a crescut tatal atat de complex. Si ii multumesc totodata, pentru ca prin el, inca tind sa cred ca exista si barbati cu un puternic caracter, doar prin cuvinte, gesturi si acte, asta neinsemnand palme ridicate sau tonuri de voce la terte inalte. L-as clona si multe femei mi-ar multumi, insa ma multumesc cu lectia de viata ce zi de zi nu se sfieste in felul lui vechi, dar nou, sa mi-o implementeze in felul meu de a fi. Am o afinitate aparte pentru barbati, dar nu ca sunt de sex feminin si am avut si am langa mine un barbat atat de special, ci pentru ca mentalul mi-a fost educat astfel. Ca tot sunt la capitolul multumiri, multumesc voua, tuturor barbatilor ce mi-au calcat pragul, iar cand spun prag spun: suflet, minte, trup si nu numai.

In final, a fi o doamna sau un domn, cu adevarat, inseamna si a folosi tehnica de moda veche in aproape orice imprejurare a vietii si, mai ales, a relatiei dintre un barbat si o femeie. Raman la convingerea ca un tip cool sau sexy contine un barbat bine educat, bine manierat, plin de surprize de moda veche, chiar daca poarta tricoul desirat si sapca invers. Nu generalizez, evident! Cu atat mai mult cand poarta costum, cravata si butoni. Raman neschimbata in opinia ca o femeie care mai stie sa iasa din casa aranjata si ingrijita, chiar daca a iesit sa cumpere paine, e o femeie frumoasa si moderna, chiar daca hainele ei sunt din epoci diferite. La fel cum cred cu tarie ca o femeie care tine un barbat la o distanta eleganta, pana-si demonstreaza sentimente reale, e mai feminina si mai sexy decat oricare alta care sare peste introducere si ajung direct la a-i deschide slitul. Nici de aceasta data nu generalizez. Sunt femei si femei. Iar barbatul tot barbat, cum imi spunea recent cineva.

Moda veche are savoare, sens, continut. Dozajul e cheia, dar si curajul de a te updata, la orice varsta, cu tot ce inseamna MODA VECHE.

( Multumesc Mihaelei Radulescu pentru felul cum isi sustine cu tarie statutul de femeie. Multumesc ca mereu ma inspira.)

sâmbătă, octombrie 23

ZARA October Man 2010


Barbatul de langa mine si-ar incepe (zambind) diminetile sustinand cu aceeasi vehementa taioasa pe care o are cand poarta costumul preferat, ca pentru el BARBATUL, s-a inventat cuvantul "comod". Dupa un timp, recunosc, am inceput sa fiu in asentimentul sau.



Imi place la un barbat lejeritatea gandita, dar insusita si debordanta ei. Imi place calculul coloristic ce si-l alege in functie de ziua insorita sau mohorata, anuntata la jurnalul meteo. Imi place ca ii place simplitatea, iar astfel (desi nu asta-i e intentia) da clasa multor femei ce nu au invatat inca definita calitatii, ci si-au insusit-o doar pe cea a cantitatii. Pentru el sensul nonculorilor deviaza, transformandu-le in culori de baza. El stie ca negrul si albul nu dau gres, iar griul atins de soare sau ploaie te scoate din anonimat. Isi permite sa si indrazneasca, cu un portocaliu teracota ars prin prisma unui fular si a unei caciuli calduroase, in combinatie cu perechea de jeansi cea mai recenta. Si de aceasta data pulsand spre primul loc de pe podium, cu alegerea facuta.

Luna octombrie e luna cu dichis masculin. La fiecare barbat ce se respecta intalnim pe usa dulapului sau, povestea carourilor si a vestei. Purtati cu eleganta si stil chiar si un hanorac, dar totodata cu franchete si nonsalanta si un trench coat, soft elegant cu o incaltaminte usor minimalista.









Vesta reversibila camel, ghetele imblanite si caciula patata cu verde turquoise ...sau jacheta blue marine cu buzunare supradimensionate, cu ghetele mustar si caciula din lana gri, cu model sofisticat, mi se par cele mai HOT combinatii.






Si cel ce-mi sta alaturi, e barbat ! Nu Jaguar XK si parca nu simte frigul. De aceea, ii propun cateva variante cu care sa intampine discret acest rece de Octombrie, dar in acelasi timp sa fie omniprezent pe buzele sexului femin...













PS. I-as trimite un mail (amical) Divinului cu ceva fotografii si L-as ruga sa ma transforme in barbat pentru o zi, dar ma gandesc ca poate trecerea de la o acoperire HSPDA la una 3G, pe acolo pe la El pe sus, L-ar impiedica sa mi-l citeasca...

Insa ma multumesc daca voi barbatii, va bucurati de luna Octombrie asa cum as face-o eu ! ...Daca as fi barbat !

joi, octombrie 21

Pofta buna (de FEEDBACK) si digestie usoara!


Literalmente insemnand "a hrani inapoi", feedbackul este un termen utilizat in psihologie pentru a desemna informatiile despre noi insine pe care le obtinem din mediul nostru inconjurator. El este efectiv o adevarata hrana in sensul ca ne imbogateste si ne calauzeste actiunea. Fedbackul ne permite sa ne ajustam incetul cu incetul maniera de-a gandi si de-a actiona in functie de informatiile sale. El este capital in psihologie, dar si in alte domenii, deoarece fiecare fenomen complex intr-un mediu complex nu isi poate atinge scopul decat prin feedback, de unde si importanta lui in corectiile de traiectorie ale navelor spatiale ca si in existentele umane.

Acesta poate fi de exemplu, mai mult sau mai putin pozitiv sau negativ, dar si mai mult sau mai putin specific: el se va referi atunci la persoana noastra globala, sau la dimensiuni precise ale comportamentului nostru. Totul depinde totodata de ceea ce cautam in primul rand: feedbackul pozitiv este deseori agreabil, dar feedbackul negativ este intotdeauna util.

Ghid de utilizare pentru feedback:

E simplu: considerandu-l o sansa, si nu o amenintare! Chiar -si mai ales- atunci cand este neplacut de auzit… Iata cele patru mari reguli de folosire optima de folosire a feedbackului in viata cotidiana:

1. Sa il ascultam: in general, il intrerupem prea repede, ca sa il corectam, deoarece, dat fiind ca atinge un subiect foarte sensibil (noi insine !), ne e greu sa il ascultam senini si atenti. Cand observam comunicari spontane in jurul feedbackului, vedem frecvent ca cel care il primeste il intrerupe aproape intotdeauna inainte de sfarsit pentru a se justifica, a se apara sau a-si manifesta dezacordul. Feedbackul pozitiv ne poate face deopotriva sa ne simtim indispusi prin valoarea sa afectiva: deoarce ne simtim stanjeniti din cauza complimentelor, incercam sa le scurtam sau sa le minimalizam.

2. Sa il solicitam pe cat de des cu putinta. Uneori exista o jena de-a o face, dar aceasta constituie o irosire regretabila de informatii. De aici si intrebarea: "Si, cum vreau sa progresez, parerea dumneavoastra ma intereseaza: puteti sa imi spuneti ce a fost bine, si ce anume ar trebui sa ameliorez?".

3. Sa nu il respingem, chiar daca ni se pare neadaptat. Rareori un feedback este 100% eronat sau inutilizabil. El contine (aproape) intotdeauna ceva adevarat. Pe deasupra, el ne informeaza cel putin despre felul in care suntem vazuti, chiar daca acest lucru ne infurie sau ne intristeaza. Intr-adevar, studiile efectuate in aceasta privinta arata ca, cu cat o persoana te cunoaste mai putin, cu atat are tendinta de-a trage concluzii din ceea ce esti, pornind de la observarea actelor tale. Si situatia e invers in cazul persoanelor care ne cunosc bine, care isi tempereaza informatia asupra a ceea ce facem datorita cunoasterii personalitatii noastre globale.

4. Sa nu pedepsim niciodata pe cineva pentru ca si-a spus parerea despre noi, imbufnandu-ne, enervandu-ne, izbucnind in lacrimi (ceea ce este insa mai greu de controlat). Sa ne pomenim lipsiti de mesajele atat de pretioase ale feedbackului din cauza susceptibilitatii noastre sau a fragilitatii noastre ar fi o mare pierdere. Dimpotriva, putem sa cerem si mai multe precizari, daca e imprecis, sau mai multa blandete, daca e prea aspru.

Cu acestea fiind spuse, eu ma declar impatimita a feedbackului. Pentru ca feedbackul este viata! Pentru ca toate procesele biologice care regleaza functionarea corpului nostru sunt bazate de feedback : mecanisme de reglare a vietii hormonale sau a tensiunii arteriale, ale imunitatii, functionarea diverselor zone cerebrale...

Si mai sustin ca feedbackul e direct proportional cu stima de sine, pentru ca stima de sine porneste artificial in vrie, in jos sau in sus. In ochii mei, el este realmente unul dintre instrumentele cele mai puternice care exista pentru a ne ajuta sa progresam si sa ne implinim. Pentru mine, el nu are decat un singur defect, care nu ii este dealtfel inerent si tine mai curand de noi: numele lui barbar si exotic. Cine va inventa in cele din urma un termen francez elocvent si elegant ?

miercuri, octombrie 20

CHANEL Toamna-Iarna 2010-2011


Blana, blana si iar blana. Cizme din blana, haine brodate cu blana, fuste din blana. Chiar si pantaloni de blana. Sacoul Chanel nu a lipsit din peisaj cum era de asteptat si s-a incadrat totusi exceptional in atmosfera polara.

Karl Lagerfeld aduce de aceasta data pentru prezentarea sa din Paris un ghetar de cateva tone, defilarea fiind astfel desfasurata in jurul acestuia, prin apa ce se scurgea din imensul cub de gheata, spre deliciul celor prezenti. Albul tinutelor a tras o linie definitorie intregului eveniment, amintind tuturor ca iarna nu e departe.

Sunteti deci pregatiti pentru temperaturi scazute ? Daca nu, am pregatita pentru voi si varianta video... Voi pregatiti un ceai fierbinte !!! Da ?


















vineri, octombrie 15

IMPERFECTI, LIBERI SI FERICITI de Christophe André

Christophe André este psihiatru si terapeut, autor al unor carti de mare succes international, dar Imperfecti, liberi si fericiti m-a furat cu totul. Pentru voi, am ales sa va impartasesc reactia mea dupa ce am terminat de savurat ultima fila, dar si cateva motto-uri din cartea cu pricina, pe final, pentru a va corupe sa va petreceti serile de toamna lungi, citind.



Viata o sa inceapa ea pana la urma.

Dar sa ajungeam sa fim noi insine reprezinta uneori o asteptare atat de lunga! Sa existi nu e totul. Cu totii vrem sa traim in buna intelegere, sa parasim acest eu-inchisoare, in care ne sufocam, ca sa ne indreptam spre un eu-vioara, la care sa invatam in linsite sa cantam.

Stima de sine, natura sa, nevoile sale si esenta ei, toate acestea pot fi intelese si invatate.

Nu cunoastem despre noi decat aceleasi lucruri, magulitoare sau dureroase, la care sa ne intoarcem mereu. Credem ca reflectam, dar nu facem deseori decat sa ascultam murmurul confuz al sufletului nostru. Care ne face sa ne ratacim, uneori. Pe caile violentei sau ale complezentei fata de noi insine.

Vorbesc de om ca animal social. Si va rog sa nu ma juedcati prea aspru.Si va mai vorbesc despre frici sociale. O mie si una de frici: sa fim uitati, respinsi, ridiculizati, neiubiti... Aceste frici ne fac uneori hipersensibili la lucrurile de care ne temem, intr-atat de mult, incat ne fac sa vedem pretutindeni riscuri de respingere si neiubire. Asteptarea recunoasterii se transforma atunci in fragilitate, apoi in suferinta, provocata de o nimica toata.

Marea ingrijorare, marea obsesie a stimei de sine este respingerea, sub toate formele ei : indiferenta, raceala, rautate, agresiuni, dispret, neglijenta... Pentru a evita toate acestea, suntem gata de orice: sa luptam, sa ne supunem, sa facem eforturi uriase. Orice, doar ca nu cumva sa nu existam in inima celorlalti. Pentru a ne elibera de excesul acestei ENORME frici, trebuie sa invatam alte moduri de a trai legatura: sa cultivam, in deplina libertate si in deplina luciditate, increderea, admiratia, gratitudinea, gentiletea, impartasirea... Pe scurt, cel putin o mie si una de forme ale dragostei. Si nu e nimic surprinzator in asta: stima de sine prefera intodeauna dragostea.

Dar ce facem atunci cand ne gandim numai la noi insine?

E semn ca stima de sine sufera. Cu cat progresam mai mult, cu atat uitam de noi, gandindu-ne mai curand sa traim, sa comunicam, sa invatam, sa savuram, sa iubim... Ca sa ajungem din cand in cand la clipe de armonie, trebuie sa putem sa ne indepartam usor de noi insine. Si de noi insine sub privirile celorlalti: sa nu ne mai pese de impresia pe care o dam...

Acest lucru poate rezulta, firesc, de pe urma tuturor eforturilor de care v-am vorbit pana acum. El poate fi deopotriva tocmai unul dintre aceste eforturi. Sa uitam de noi lucrand la prezenta proprie in momentul prezent, cultivand o umilinta care nu trebuie sa fie punitiva, cautandu-ne mai mult locul decat gloria, descoperind sensurile posibile ale celui mai neinsemnat dintre actele noastre. Renuntand la aceste contorsiuni ale stimei de sine, menite sa ne mascheze frica de viata sau de moarte. Lucrand la pacea sufletului nostru.


  • "Oamenii se disting prin ceea ce arata si se aseamana prin ceea ce ascund." Paul Valéry
  • "Un nimic ma agita, nimic nu ma clatina." Louise Weiss
  • "Vei intra in Paradis cu totul sau nu vei intra deloc." Maxima sufita
  • "Daca esti lovit cu un bat, te superi pe acelace tine batul, nu pe batul in sine. Dar cel ce te loveste e stapanit de ura." Dalai-lama
  • "Der Teufel steckt im Detail. " (Diavolul se ascunde in detalii) Proverb german
  • "Cand nu iti gasesti odihna in tine insuti, nu are rost sa o cauti in alta parte." La Rochefoucauld
  • "Sa judeci inseamna sa nu intelegi." André Malraux
  • "Cand spunem ca putin ne pasa de ceva, inseamna ca ne pasa." Henri de Toulouse-Lautrec
  • "Sa-ti placa perfectiunea fiindca e pragul,

Dar sa o negi indata ce ai cunsocut-o,sa o uiti moarta,

Imperfectiunea e piscul." Yves Bonnefoy

  • "Vai de cel ce e singur." Ecleziastul, 4, 10
  • "Nu poti tolera cantitati infinite de elogii." Freud
  • "Am castiga mai mult daca ne-am lasa vazuti asa cum suntem, decat incercand sa parem ceea ce nu suntem." La Rochefoucauld
  • "Increderea nu este o iluzie lipsita de sens. In timp, este singurul lucru care ne poate da siguranta ca lumea noastra nu este si ea un infern." Hannah Arendt
  • "Noi nu vedem lucrurile asa cum sunt, ci le vedem asa cum suntem." Talmudul
  • "Actionand, gresim uneori.

Nefacand nimic, gresim mereu." Romain Rolland

  • "Fericirea este rezultatul actiunilor corecte." André Compte-Sponville
  • "Inteleptul nu va trai in singuratate, fiindca din fire e sociabil si orientat catre actiune."Diogene Laertius
  • "Omul umil nu se crede-sau nu se vrea-inferior celorlalti: el a incetat se se mai creada-sau sa se vrea-superior." André Compte-Sponville

Din pacate, in materie de psihologie a stimei de sine, contrar proverbului, iese deseori fum fara foc. Dar va lasa insa pe voi sa decideti soarta focului din voi. Si va mai ofer un rand smuls din acel Rai in care ne dorim cu totii sa pasim: "Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, cat Tu esti cu mine." Biblia, Psalmul 23

miercuri, octombrie 13

TIPSURI pentru un PAR FERICIT



De cate ori pe zi iti treci mana prin par si in functie de textura firului si mirosul placut al acestuia, iti creezi o anume stare de spirit? Eu imi ador parul, si nu, nu neg acest lucru. Ii dedic o data la 2 zile, doza de rasfat si el la randul lui ma face fericita. Pentru ca e lung, firul e puternic, nu pierd multe fire de par, e stralucitor si ...sanatos. Ii tund varfurile o data pe luna si ii aplic tratamente naturiste. Folosesc de ani buni samponul si lotiunea fortifianta de la Petrole Hahn, in combinatie si cu alte sampoane, evident. Fac o cura cu fiole cu Ginseng, cand simt nevoia ca parul meu are nevoie de si mai multa atentie. Il coafez o data, de 2 ori pe saptamana cu o perie rotunda, pentru ca imi plac buclele...

Si ii multumesc in fiecare dimineata ca ma inspira cu naturaletea lui !

Iar fiindca stiu ca si tu esti pe cale sa iti adori parul, daca nu o faci deja, iti impartasesc cateva tipsuri ...


  • Taie-i varfurile o data la 6 saptamani, 1 cm e suficient pentru a scapa de varfurile despicate.
  • Nu te pieptana prea des si foloseste un balsam.
  • Pentru un plus de stralucire, dupa ce ti-ai spalat parul cu sampon, toarna in apa de clatire putin otet.
  • Poti amesteca o data la 2 saptamani un galbenus de ou in 2 linguri de sampon de calitate.
  • Alimentatia e foarte importanta, asa ca include in alimentatia zilnica alimentele necesare pentru a avea o podoaba capilara sanatoasa: ficat de pui, avocado, migdale, ulei de masline, oua.
  • Renunta la peria de par din plastic si alege una din fire naturale.
  • Maseaza-ti scalpul timp de 20 de minute pe toata lungimea lui, cu o mixtura de uleiuri nutritive (avocado, ulei de masline, jojoba).
  • Nu freca parul cu prosopul cand il usuci si foloseste doar sampon, balsam si masca adecvata tipului tau de par.
  • Incearca sa dormi pe o perna de saten ca sa eviti degradarea.
  • Daca ai parul uscat nu folosi samponul zi de zi.
  • Nu folosi acesorii de par din metal.
  • Obijnuieste-te sa te relaxezi cel putin 1 ora in fiecare zi, stresul e unul din factorii cei mai frecventi intalniti ce duc la caderea parului.
  • Parul, atat cel bogat, cat si cel rar, se mosteneste, tu nu poti face decat sa il ingrijejti corect.