Mi-a adus un brat de violete,
anemone, garoafe, crizanteme, bujori, paralute, dumitrite si nu in ultimul rand
trandafiri.
Pentru mine nu e poetul plastic
al florilor, ci singurul barbat care mi-a daruit flori in asa fel. Pictandu-le.
Imi dedic ziua astazi, celui mai
mare zugrav roman-al ochilor mei. E acelasi om tacut de cand il stiu, insa sub
ochii mari si usor suparati, e profund.
De fiecare data cand ne
reintalnim incerc sa il conving ca e o constiinta instorica, insa lui ii place
tot statutul de zugrav iubitor de lumina
si viata.
Acum imi povesteste cum moartea
poate fi abolita de iubire. Tac si ascult.
Nici macar nu a inceput sa-si bea
cafeaua-putin arsa, caci asa ii place, pe care i-am pregatit-o de dimineata. Implineste
aproape un secol jumatate, desi e vesnic. Astazi e ziua lui. A lui si-a tuturor florilor.
Spre seara mi-a promis ca-mi
povesteste despre iubirea CHE MOVE
IL SOLE…
Vi-l prezint pe Luchian. Ştefan Luchian, roman bucovinean, zugrav. Om vesnic al inimii mele.
2 comentarii:
La mulți ani împreună! Să-i spui și din partea mea!
Iulia, i-am spus deja! Iti trimite un buchet de albastrele-n schimb!
Trimiteți un comentariu