GET INSPIRED.TV

Nu am apucat inca sa va vorbesc inca, despre proiectul de suflet al Taniei Tita, om drag si prietena draga, inceput la finele anul ce tocmai a trecut.

Ei bine, e un proiect cu si pentru oameni FRUMOSI, SANATOSI, FERICITI.

Am primit cu inima deschisa colaborarea cu GET INSPIRED, asadar articolele mele le veti gasi in rubrica de LIFESTYLE si FASHION.

Momentan, va vorbesc tot despre DRAGOSTE si IARNA, cu riscul ca nu, nu va plictisesc, ci va aduc in lumea noastra, a vesniciei firii si a inimii.

Cu drag,

Tania Tita si Ioana Andreea Nitica

Dragostea(se)pregateste(de)prima zapada?

Mana mea deseneaza pe geamul aburit, primul mesaj al inimii catre cer.

Din cer, scrisul nu se vede invers, ci cum nu se poate mai clar, direct mesajul ajung spre inima Lui. Sa desenam, deci.

Varful inimii, inmuiat in gandul daruirii, deseneaza in scris primul cuvant: DRAGOSTE(A).

Zambesc tamp si parca ma rusinez, ca un copil ce-n preajma parintilor aude vorbindu-se a …tot ce-nseamna dragoste.

Ridic ochii mari si verzi, deloc inghetati de frigul oamenilor-ce uneori confunda gerul cu sufletul si iau gratuit rolul gerului-nu al omului, in serios.

De-asta data, ma ridic pe varfuri si scriu caligrafic-parca mai caligrafic scriu de Sus: (SE) PREGATESTE.

Parca cu un zambet si mai tamp, indraznesc sa scrasnesc chiar un raset usor. Caci numai inima mea stie cel mai bine gandurile ascunse ale copilului din mine.

Imi trec mana prin par, suflu in causul palmelor-parca am luat in mine recele geamului partas la destainuire, inchid ochii si vizualizez tot ce inseamna pentru mine ultima data si scriu: (DE) PRIMA.

Am tras aer in piept, altminteri parca ma sufoca greul unei destainuri, scrise direct pe inima de geam, de catre o inima de om-copil.

Un ultim zambet lumineaza geamul si desi caldura casei si a inimii ma indeamna la vise (noi), eu scriu: ZAPADA.

Am intors spatele geamului ca si cand i-as fi spus: -Ei bine, acu-mi stii secretul. Ce altceva mai vrei sa stii?

Aud o voce mai calda ca inima oricui de pe Pamant. Parca m-as speria, dar mai bine tac.

-Copilule, ce vrei anul asta de Craciun?

Inghit in sec ultima bucata din turta mea dulce stropita cu mult rosu si, cu inima batand in mii si mii de parti si mii de feluri, raspund:

-Vreau un Craciun! Doar un Craciun!

Ningea cu fulgi noi, mici incat sa-i pot transforma eu ca prin minune intr-unii mari.

Ningea peste parul meu negru.

Ningea peste ochii mei verzi.

Ningea peste mana ce-a scris mai devreme pe un simplu geam.

Ningea peste inima.

Eu eram prima zapada.

Oare, dragostea (se) pregateste (de) prima zapada?

Ioana Andreea Nitica

Articol aparut pe GET INSPIRED.TV