E originala si nu-i o oarecare. Originala in stil- doar ea insasi e lectie de stil, gestica si ritm. Nu-i o oarecare, pentru ca nu ingradeste tarcul comun al majoritatii, preferand astfel independenta (de personalitate). E originala si nu-i o oarecare, pentru ca-i a ta mereu, pentru ca nu e cum isi doresc altii, ci doar cum isi doreste ea si, particularizand subiectul, cum nu-ti doresti tot timpul-tu. Originalitatea e particularitatea ei-ca femeie a ta si particularitatea ta e originalitatea ei-ca barbat al ei. E originala in (re)inventari si constanta. Nu-i o oarecare in bratele tale si-n viitorul lumii ei.
Iubirea pentru ea-i originala si nu-i o stare oarecare. Stie sa-i fie dor, si-l arata doar cand altele s-ar pansa-n locul ei cu nopti in singuratate. Stie ca dragoste-i e supraestimarea ei permisa, atunci cand isi recunoaste slabiciunile. El ii e salvarea ei de dupa noi furtuni, iar ea ii e furtuna-n linistea lui. Ea nu-i oarecare tocmai ca-i originala-pentru el, barbatul ei.
E originala, pe toate partile, oricum ai intoarce-o, intre privirea ta-n ansamblul tau de valori. Si ti se da cum i te dai. Neinjumatatita, dar cu masura. Cu un barbat, nu e decat cum n-ar trebui sa fie o femeie. Ii alina dorul prin lipsa. Lipsa de a o avea gaj, in lumea lui. Numai ea stie ca il va surprinde mereu cu revenirile ei, dupa doruri secrete si lungi. Dar repet, doar ea stie asta. El adoarme cu bratele goale si reci si, se trezeste in dorinte. Dorintele lui se vor implini intodeauna. Insa vraja lor, numai ea le (de)tine. Are descatusate dupa muzee de lacate de suflet, atatea... complexitati. E complexa la superlativ relativ. E originala si nu-i o oarecare, si asta o defineste. Ca barbatul ii e asa diferit la fiecare revedere, ii e determinarea ei de a se contopi de fiecare data cu trupul lui infrant, in mainile ei.
Dragostea nu e mereu si-ntodeauna. E uneori si candva. Cand o speri si o revezi, cand o astepti si o primesti.
Dragostea nu e minciuna. E adevarul ce ti se-ncleasteaza-ntre buzele stranse, atunci cand ii recunosti sarutul chiar si de ai inima legata la ochi.
Dragostea nu e mana amortita si maini inclestate. E ritm, sunet, bataie- de viata, vieti, e sens de vieti si viata-de batai, sunete, ritmuri.
Dragostea o ai cand ii bati ritmul dupa muzicalitatile lui. Iar atunci ca om-ingenunchiezi in fata ta, dar ca femeie. Esti zeita barbatului. Iar el barbatul zeitei.
Tu omule, graieste iubirea. Cand o ai.
Culmea inimilor e intindere de suflete.
Indragostite. Evident.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu