Femeia e uneori locomotiva lumii, dupa cum zicea un barbat celebru si, culmea e ca isi asuma rolul nu numai propriu ci si general. Nu neg cum ca energia proprie si straina se bate printre sine si aburi, insa nici barbatul nu trebuie lasat singur la casa de bilete. Nu vorbesc aici de femeile care se ascund dupa clante de usi si dosuri de palma. La ele situatia e dincolo de gara. Vorbesc de femeile ce se cred locomotiva, nu si vagoane... uneori. Vorbesc de femeile care stiu sa schimbe clanta usii (la nevoie si nu striga dupa ajutor) si stiu sa-si spuna stop prin dos de palma (aratand ca si ele stiu ce-i ala NU). Aici ma refer la verticalitate, echilibru, cult, nivel de aspiratii, echilibru. De pila, echilibrul face cat toti pasagerii de pe peron.
Imi veti da dreptate, cand va veti lasa purtat de harta, cand veti lasat aburii in urma sinelor... si va veti vedea doar pe voi insiva.
Barbatii vagoane, in afara de invidia pe consumul detasat de carbuni al locomotivei (rareori), nu face decat sa-si asume rolul personal. Ii e comod, potrivit, avantajos. Locomotiva huruie si inghite tone de carbuni, iar ei mediteaza existenta.
Oare locomotiva nu poate inversa rolurile? Credeti ca vagoanele ar arata frustrari la rugamintea de a-si juca invers rolurile?
Detasat raspunsul e nu. De aici, din lipsa de inversare, de comutare (ne)dorita a rolurilor barbat-femeie, femeie-barbat, locomotiva-vagoane, vagoane-locomotiva, intervine supraincalzirea sinelor ducand la oprirea trenului, in mod inevitabil. Toate astea nu duc decat la o asa zisa intarziere. Care intarziere? De pe peronul fiecaruia din noi.
Exersati macar odata exercitiul de imaginatie AUTOGARA.
Ce rol va este cel mai conforabil? Cat de comfortabil va este? Ce va determina sa fiti asa? De ce nu v-ati dori sa fiti si altfel?
Pe o scara la 1 la 10 cat de multumit sunt eu de locomotiva, vagoanele, aburii, surplusul de carbuni, incalzirea sinelor, sau intarzierile (din viata-mi, destul de) repetitive.
Reflectati. Va trebuie o gara si un peron. Biletul de data asta nu costa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu