Am oscilat daca sa imi vorbesc doar mie despre post, seara dupa ce apune soarele, sau sa vorbesc tuturor. E lesne de inteles alegerea si sper sa nu-mi bat cuie cu mana stanga in mana dreapta, ci sa ma-nchin.
Postul Pastelui a inceput. Postul nu inseamna infatisare posomorata, nu inseamna decat ungere de cap, spalat de fata, ca sa arati Lui postul, nu lor, oamenilor. Mentalul nostru deja este ramnificat si pararamnificat, intr-atat incat nici Dumnezeu nu se mai mira. Nici El nu mai stie ce-i ala post si cum/de ce/pentru ce se tine. Postul inseamna indepartare de jugul din mijlocul meu, inseamna a da mancarea mea celui flamand, asta-i de fapt lumina ce rasare peste intunecime. Nu sunt nici pe departe exemplu. Nici nu asta-o dorinta.
Amintesc doar ca postul nu-i doar educarea unui stomac lacom, ci si al unui libidou nesatul, al unui varf de limba ascutit, al unui stil uman degradat. Post nu inseamna numarat de zile pana mananci intreg cosul de oua rosii sau mielul la protap. Post nu-nseamna doar filme porno, nu si sex. Post nu-nseamna doar injurat in gand, nu si-n fata. Post nu-nseamna a calca pragul bisericilor din tot orasul, pentru a lasa acatiste inzecite. Post nu-nseamna rasfoirea tuturor manuscriselor religioase. Si post nu-nseamna neaparat post.
Eu cred ca postul trebuie tinut cu inima. Sa se numeasca nu Postul Craciunului, nu Postul Pastelui. Ci Postul Inimii. Il poate tine oricine, il poate reinventa oricine. E personalizat, e uman, nu naste controverse. E indumnezeit de Dumnezeu pentru fiecare in parte, pentru ca el e liberul arbitru.
Eu am tinut o singura data post si nu mi-a iesit. L-am tinut cu farfuria goala... si atat. A fost pedeapsa, nu post. De-atunci tin doar cu inima. Pe-ascuns obligatoriu. Doar intre cei 4 pereti ai mei. Vorbesc doar cu Dumnezeu meu. Si sunt iertata.
Voi tineti post pentru voi. Nu pentru traditii, obicei strabun, biserica sau Dumnezeu. Postul e pentru suflet, inainte de toate. Daca nu ma credeti, credeti-l pe Isaia (58:5): "Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-şi chinuiască omul sufletul o zi? Să-şi plece capul ca un pipirig, şi să se culce pe sac şi cenuşă? Acesta numeşti tu post şi zi placută Domnului?"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu